Știm că nu există un remediu miraculos care să „vindece” autismul! Există, totuși, multe terapii care pot ajuta la tratarea fie a simptomelor de bază, fie a simptomelor conexe. În timp ce unele dintre aceste terapii sunt riscante și/sau costisitoare, terapiile asistate de animale sunt fără riscuri și au costuri reduse, în unele cazuri putând fi chiar gratuite. În plus, copiii cu autism se simt confortabil alături de aceste animale, pe care ajung să le îndrăgească. Devenind iubitori de animale, se alătură astfel altor persoane care le împărtășesc pasiunea și interesul. Acest lucru, pentru multe persoane cu sindrom autist, constituie un beneficiu semnificativ – găsirea unui grup cu un interes comun le poate schimba în bine viața.
Beneficiile terapiei cu animale pentru copiii cu TSA
Studiile despre legătura dintre autism și animale sunt, aproape universal, pozitive. Chiar dacă animalele de companie, câinii de serviciu și terapiile asistate de animale nu vor vindeca autismul, acestea ajută persoanele cu autism să facă față anxietății, să se implice îndeaproape cu alte persoane și chiar să dezvolte abilități de comunicare. Un studiu a arătat chiar că persoanele cu autism zâmbesc mult mai mult atunci când sunt în preajma animalelor!
Unul dintre cele mai recunoscute beneficii ale terapiei cu animale pentru persoanele cu autism este creșterea comportamentelor sociale pozitive. Când copiii cu TSA sunt însoțiți de un animal, ei râd, vorbesc, zâmbesc și participă mai mult. Animalele servesc ca un început de conversație pentru a ușura comunicarea socială. Ele stimulează sentimentele de încredere în sine și siguranță, reducând semnificativ sentimentele de singurătate cu care se confruntă adesea persoanele cu autism. De asemenea, aceste terapii s-au dovedit destul de eficiente în calmarea unei persoane autiste care trece prin situații stresante, ajutând la evitarea colapsurilor emoționale.
Terapia cu animale poate ajuta, de asemenea, o persoană afectată să-și concentreze atenția. Un studiu demonstrează că, în cadrul terapiei, copiii cu autism priveau fețele câinilor mai mult decât fețele oamenilor. Interacțiunea cu animalele poate crește, de asemenea, starea fizică, forța și coordonarea.
Tipuri de terapii cu animale
Orice fel de animal poate oferi sprijin emoțional, fizic sau social. În general, totuși, mamiferele sunt animale de terapie mai bune decât reptilele, păsările sau amfibienii. Peștii pot avea un efect calmant, dar nu pot oferi genul de interacțiuni care construiesc abilități. Însă, indiferent de tipul de animal ales, există mai multe moduri prin care animalele pot lucra cu persoane autiste de orice vârstă.
Animale de serviciu
Animalele dresate sunt aproape întotdeauna câini, iar anumite rase sunt cel mai frecvent selectate pentru a fi dresate pentru serviciu. Animalele dresate „lucrează” cu copiii sau adulții cu autism pentru a-i ajuta să navigheze în spațiul fizic, să evite interacțiunile negative sau să-și calmeze emoțiile. Deoarece sunt „profesioniști” foarte pregătiți, animalele de serviciu pot fi costisitoare, dar există multe surse de finanțare disponibile.
Acest tip de animalele sunt instruite și certificate profesional pentru a satisface nevoile unice ale proprietarilor lor. Având acces legal în orice loc public, un animal de serviciu oferă un însoțitor sigur pentru o persoană cu autism în timp ce călătorește, vizitează medicul sau stomatologul, participă la activități sau se află în alte situații stresante. Pot fi chiar fi antrenate pentru a reduce crizele, agresiunea sau autovătămarea și chiar pot oferi protecție persoanelor cu TSA care s-ar putea rătăci sau se află în pericol.
Animale de terapie
Acestea pot fi orice specie; pisicile, câinii, cobai, papagalii, caii și multe alte animale pot ajuta persoanele cu autism să-și dezvolte abilități de comunicare socială, să-și gestioneze emoțiile și, pentru copii, să dezvolte abilități de joacă. Animalele de terapie sunt, de asemenea, folosite pentru a sprijini interacțiunile sociale pozitive dintre cei cu autism și persoanele din afara spectrului cu preocupări similare.
De asemenea, promovează deschiderea emoțională și intelectuală și comunicarea în sesiunile de terapie. Utilizate în mod obișnuit în unitățile de asistență medicală, cum ar fi spitalele, animalele de terapie nu au acces legal obligatoriu în toate locurile publice.
Animale de sprijin emoțional
Acestea sunt, adesea, animale de companie. Sunt animale care fac ca o persoană cu autism să gestioneze mai ușor situațiile stresante precum călătoriile, școala sau intervențiile medicale. În mod obișnuit, animalele de sprijin emoțional trebuie să fie certificate pentru a avea acces în locuri (cum ar fi școli) în care animalele sunt rareori permise.
Animale de companie
Pentru multe persoane cu autism, animalele de companie din familie oferă un tip unic de legătură socială, care nu este disponibilă prin alte mijloace. Cercetările susțin teoria conform căreia animalele de companie promovează comportamente „prosociale”, cum ar fi interacțiunile comune și zâmbetele obișnuite. Sosirea unui animal de companie alături de un copil cu TSA este, potrivit unui studiu, un moment deosebit de benefic. Îngrijirea unui animal de companie îi dezvoltă acestuia abilități practice, responsabilitate și empatie. Plimbarea unui câine sau a unui alt animal de companie oferă, de asemenea, exerciții fizice.
Unele familii aleg ca animalul lor de companie să fie certificat de către un profesionist din domeniul sănătății drept „animal de sprijin emoțional”, care este esențial pentru bunăstarea emoțională a proprietarului. În timp ce aceste animale de sprijin pentru autism nu sunt permise în toate locurile publice, li s-ar putea oferi acces în unele locuri în care un animal de companie nu este de obicei permis, cum ar fi școli, spitale sau anumite circumstanțe de călătorie.
Hipoterapia (terapie ecvină)
Deși este tot o formă de terapie cu animale, hipoterapia este unică în mai multe moduri. Nu numai că a fost studiată mai intens decât alte forme de terapie cu animale, dar poate sprijini atât abilitățile fizice, cât și pe cele intelectuale și sociale/emoționale. În plus, desigur, a deveni un călăreț priceput are multe alte beneficii sociale și fizice pe termen lung.
Îndrumarea unui cal necesită ca o persoană să se gândească cu atenție la modul de a-și comunica dorințele, ceea ce reprezintă o abilitate semnificativă pentru persoanele cu autism. Călăria promovează, de asemenea, forța fizică și îmbunătățește tonusul muscular scăzut.
Este important de reținut că o altă formă de terapie cu animale – interacțiunea cu delfinii – a fost studiată și s-a dovedit a fi utilă. Din păcate, în timp ce persoanele cu autism pot avea o experiență pozitivă cu delfinii, delfinii înșiși sunt prea stresați de experiență. Acest lucru a dus la unele rezultate negative atât pentru persoanele cu autism, cât și pentru delfini. În plus, interacțiunile cu delfinii sunt costisitoare și aproape imposibil de continuat în timp; este greu să te relaționezi cu un animal care trăiește în mare sau ocean!
Cum alegem animalul pentru terapie?
Există multe aspecte pozitive ale terapiei cu animale pentru copiii cu autism; este important să luăm în considerare nevoile unice ale fiecărui copil, înainte de a alege animăluțul pentru terapie. Unii se confruntă cu obstacole fizice sau psihologice pentru a sta lângă un animal de companie, cum ar fi alergii, frici sau sensibilitate la zgomote. Pentru început, trebuie să găsim un animal care are cele mai mari șanse de a produce rezultate pozitive copilului cu TSA.
Spre exemplu, persoanele cu autism care lucrează cu câini de serviciu trebuie să poată comunica și controla câinele, ceea ce înseamnă că aceștia nu sunt potriviți pentru fiecare persoană din spectru. Animalele de serviciu sunt disponibile prin intermediul organizațiilor care se ocupă cu instruirea atât a animalului, cât și proprietarul uman. Terapeuții asistați de animale sunt disponibili în multe locații și pot fi găsiți în cadrul organizațiilor specializate în sprijinul persoanelor cu TSA.
Animalele de companie și animalele de sprijin emoțional pot fi găsite oriunde locuim, fie la adăpostul local de salvare a animalelor, fie la un magazin de animale. Este important, bineînțeles, să alegem un animal care să-i fie plăcut copilului. Pentru a face acest lucru, vom prezenta animalul copilului și vom observa atât comportamentul copilului, cât și pe cel al animalului, pentru a ne asigura că există o potrivire bună. Vom urmări cu atenție pentru a vedea dacă animalul nu este intimidat de copil (sau invers) și că animalul este calm, sănătos și receptiv. Dacă este posibil, vom reveni de mai multe ori pentru a ne asigura că legătura copilului și animal continuă în timp.
Dacă sunteți interesați de terapia asistată de animale pentru copilul vostru, va trebui ca – mai întâi – să discutați cu medicul sau cu terapeutul, care vă va îndruma spre opțiunea cea mai potrivită.
AlizeEA 