Mi-am dorit dintodeauna sa schimb lumea. In adolescenta aveam sentimentul ca intr-o zi o sa fac ceva maret, care va avea un impact pozitiv asupra intregii lumi. Cum era de asteptat, cu o astfel de utopie in gand, nu am facut ceva notabil pana acum.
M-am tot gandit de-a lungul timpului la ce as putea face pentru a schimba lumea. Imi imaginam intodeauna schimbari imense, care ar fi avut un impact asupra a milioane de oameni deodata.
Schimbarea insa vine cu pasi mici. Si necesita timp. Mult timp.
Timpul pierdut gandindu-ma la actiuni marete, putea fi folosit pentru actiuni mici.
Nu pot ajuta mii de oameni sa depaseasca saracia crunta in care traiesc, dar ii pot ajuta pe cei din jurul meu sau pe cei pe care ii intalnesc in viata de zi cu zi.
Este important si felul in care ii ajut pe cei care au nevoie. Ii pot da unui om al strazii ceva de mancare sau bani, dar asta nu il ajuta decat pe moment. Ajutandu-l sa gaseasca un loc de munca, ii voi rezolva problema pe termen lung.
Este usor sa donez prin sms sau prin transfer bancar o suma de bani unui ONG si sa deleg astfel implicarea si sa fiu „impacata cu mine” ca am facut o fapta buna. Este mult mai greu sa ma implic direct, dar si cu un mai mare impact asupra celui nevoias, cat si asupra mea.
Nu pot opri coruptia, dar pot sa nu fiu parte din ea si sa ii invat pe ceilalti care sunt consecintele acestui fenomen. Si pot iesi in strada pentru a arata ca nu mai tolerez o societate corupta. Si pot sa iau atitudine ori de cate ori cineva imi cere spaga.
Pentru a schimba lumea, trebuie sa ma schimb in primul rand pe mine.
Vrei o lume mai buna? Dar tu investesti constant in tine pentru a fi mai buna? Vrei sa traiesti intr-o societate corecta, altruista, curata, prospera, dar tu esti sigura ca meriti sa faci parte din ea?
Exista o vorba in popor: „Sa nu faci ce face popa, sa faci ce zice popa!”. Nu este corect si nici moral sa fie asa. Gandhi spunea : „Fii tu schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume”. Daca vreau sa schimb lumea, trebuie sa fiu eu un exemplu pozitiv pentru ceilalti.
Nu pot rezolva toate problemele omenirii, asa ca ma concentrez pe ceea ce pot eu sa fac, oricat de insignifiant ar fi in raport cu problemele globale.
Vad la stiri razboi, violenta, saracie, prostie, coruptie, can-can. Si as vrea sa nu mai existe. Dar nu am ce sa fac. Un singur om nu poate rezolva toate problemele omenirii.
Mai este si problema cunostintelor, aptitudinilor necesare pentru a realiza o schimbare. Cunostintele si inteligenta mea au o anumita limita. Trebuie sa fac schimbarile pe care le pot face cu adevarat cu ceea ce detin si cu ceea ce as putea detine. Nu sunt medic pentru a gasi un leac pentru cancer, dar pot sa ma implic in alte actiuni.
Si daca „lumea” nu vrea sa fie schimbata?
Nu poti schimba pe cineva care nu vrea sa se schimbe. Oricat de multe eforturi am face, ne putem da seama la un moment dat ca ele sunt in zadar, pentru ca nu exista dorinta catre schimbarea anumitor obiceiuri comportamentale si poate chiar intervine „orbirea” ratiunii din cauze precum manipulare, lipsa de informare, frica…etc. Si atunci ce este de facut? Probabil ca trebuie sa astepti ca samanta sa germineze si abia atunci sa intervii rapid. Sau, sa lasi oamenii sa vina la tine cand au nevoie si cand sunt pregatiti, nu sa te bagi in viata lor, fara sa iti fie cerut ajutorul.
AlizeEA 