2015, prima data la care se hotarase trecerea la Euro. Apoi, acest prag s-a mutat la 2019, pentru ca tara noastra nu este inca pregatita economic. Cu siguranta nu va fi usor si cu siguranta vom trece printr-un alt val de scumpiri dramatice si strangeri de curele resemnate. Economia locala de mult a luat-o inaintea clasei politice pentru ca peste 70% din imprumuturi sunt date in moneda europeana, foarte multe preturi sunt calculate in euro, pornind de la telefonia mobila, masini sau case, iar acceptarea monedei unice ca moneda de tranzactie este mai usoara spre deosebire de Polonia, unde zlotul face legea. Dar oare va fi CHIAR atat de greu sa platim totul in euro?
Daca ramane 2019 ca data, patru ani totusi trec foarte repede. Dar decalajele care ne despart de tarile din zona euro inca sunt destul de mari, asa ca drumul spre euro va fi cu siguranta o cursa cu obstacole. Avem in fata un drum „lung si dificil, pana la adoptarea euro, spunea recent chiar guvernatorul BNR, Mugur Isarescu. Trecerea la euro a fost pana acum o tinta miscatoare. Initial, obiectivul a fost 2014. Ulterior, s-a profilat momentul ianuarie 2015 pentru trecerea efectiva la moneda unica europeana. Apoi, a urmat o perioada „fara tinta”. Iar acum obiectivul anuntat de guvern este 1 ianuarie 2019. Moment la care vor fi trecut deja doua decenii de cand euro a fost cotat pentru prima oara la Bucuresti, in 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei in prezent).
„Criza a fost profundă şi are fundamente periculoase, dar cred gestionabile. Pe această bază foarte afectată s-au adăugat şi persistă o luptă gândită, dar incontrolabilă a informaţiilor care generează zilnic speculaţii cu câştiguri, dar şi pierderi uriaşe, cu amestec de amatorism, teamă şi lipsă de coerenţă în luarea unor decizii importante. Îşi dau foarte mulţi cu părerea despre criza internaţională şi chiar au impresia că ştiu despre ce este vorba, iar lipsa unor informaţii vitale îşi spune cuvântul. Criza va trece, dar va mai dura deoarece coerenţa e greu de găsit. Soluţii există, ele fiind operaţional şi ca influenţă mai mult la îndemâna greilor implicaţi în economia reală cu mari influenţe în politic şi în controlul informaţional, dar care au fatalmente obiective dintre cele mai diverse. E nevoie de multă încredere şi o informaţie cernută de oameni responsabili.” declara Sorin Mihai Popa, fost CEO BRD, pentru Ziarul Financiar.
Cu mai bine de o treime din depozitele populatiei si ale companiilor constituite in euro, cu 60% din imprumuturi date in moneda unica europeana si multe preturi – de la servicii de telefonie pana la autoturisme sau imobile – calculate si exprimate tot in euro, economia romaneasca a inceput deja sa faca pasi de trecere la moneda unica. In aceste conditii, acceptarea monedei unice ca moneda de tranzactie nu ar trebui sa ridice mari probleme.
„Din păcate nu există o soluţie miracol ca să stea cineva în afara crizei. Însă strategia şi modelul nostru de business au făcut ca banca noastră să fie cea mai rentabilă din sistem în ultimii 10 ani, fie înainte, fie în timpul crizei. Criza a arătat faţa ascunsă a unor anumite realităţi, fie româneşti, fie internaţionale. Ne-a dat posibilitatea să cântărim lucrurile dintr-o altă perspectivă. Afacerile din păcate nu sunt o materie exactă. Dacă ar fi aşa, toată lumea ar şti să le facă, iar băncile ar fi foarte bucuroase. Lumea afacerilor are foarte multe necunoscute şi inexactităţi, urcuşuri şi coborâşuri, succese incredibile, dar şi dezastre.”, declara Sorin Mihai Popa, fost CEO BRD, in acelasi interviu acordat pentru ZF.ro.
AlizeEA 