Cu rucsacul in spate pe traseu sau cu masina, Muntii Fagaras impresioneaza prin aspectul lor semet si mult mai salbatic ca Bucegii. In general, nu constituie un punct atat de atractiv al drumetiilor ca si muntii Bucegi sau cei din zona Moldovei, cu altitudini mai reduse si mai accesibili. Traseele pana pe creasta sunt lungi si obositoare, potrivite pentru iubitorii muntelui si alpinisti. Insa exista si posibilitatea de a urca sus, pe acoperisul Romaniei, pentru cei care vor sa mearga direct cu masina. Trasfagarasanul este soseaua care leaga versantul nordic (din judetul Sibiu) de cel sudic (judetul Arges), prin cel mai lung drum national la mare altitudine din Romania.
Trasfagarasanul si spectacolul oferit de Muntii Fagaras
Lantul muntilor Fagaras este mai putin accesibil omului, deoarece lipsesc vaile adanci si largi care sa permita asezari umane la altitudini mari. In plus, gradul mare de impadurire, duritatea si masivitatea rocilor au facut ca acesti munti sa aiba aspectul unei cetati cu ziduri abrupte. Acest aspect este caracteristic versantului nordic. Cel sudic este mai accesibil.
Legatura Transilvaniei cu Muntenia si Oltenia nu se putea face decat pe marile vai si depresiuni care inconjoara lantul muntos: valea Oltului si depresiunea Brasov. Trasfagarasanul a fost construit timp de patru ani, fiind dat in folosinta in 1976. Este considerat o adevarata minune arhitectonica, mai ales pentru faptul ca rocile foarte dure au pus probleme serioase la dinamitarea tunelelor care leaga versantul nordic de cel sudic. Cel mai interesant este tunelul Balea, care trece prin muntele Paltinu.
Trasfagarasanul are o lungime de 90 km, are doua benzi de circulatie, mai putin in tunelul Balea, unde exista o singura banda de 6 metri latime. Datorita faptului ca versantul nordic este mai abrupt iar soseaua prezinta mai multe curbe periculoase, flancate de prapastii, se recomanda strabaterea acestuia incepand dinspre nord catre sud (unde relieful este mai domol, iar diferentele de nivel nu sunt atat de accentuate). Punctul de plecare il constituie localitatea sibiana Cartisoara, de unde se pleaca catre Balea-Cascada. In acest punct se poate face popas la cabana si tot aici se poate vizita cascada Balea. Aici este punctul de plecarea al telecabinei care urca pana la Balea-Lac. De la acest punct, traseul devine mai complicat, incep sa apara curbe stranse, urmand curbele de nivel. Limita de viteza nu poate depasi 40km/h, deoarece exista pericolul rasturnarii in prapastie. Peisajul devine spectaculos, se vad deja varfurile muntilor, dar si o panorama deosebita catre traseul lasat in urma, la vale. Destinatia traseului nordic sunt lacul si cabana Balea, unde si vara mai exista petice de zapada. De altfel, versantul nordic este mai expus precipitatiilor, de aceea vremea capricioasa a muntilor Fagaras cere prundenta din partea soferilor. Toate varfurile inalte se gasesc sau se pot observa cu usurinta din acest areal: Vanatoarea lui Buteanu (deasupra vaii Capra, pe traseul ce urca de la Balea Lac), Podragu si Nehoiu (in departare). Cele mai mari altitudini din tara opresc norii cu precipitatii sa se abata la fel de usor catre versantul sudic, care este mai insorit. Acest fenomen face ca, trecand prin tunelul Balea catre sud, sa se observe diferente de temperatura chiar de 15 gradeC. De asemenea, daca la Balea ploua, este posibil ca pe celalat versant, pe drumul de coborarae, sa fie soare.
Daca se face popas la Balea, sau turistii se cazeaza pentru cateva zile, au posibilitatea sa urce pana la lacul Capra, de unde traseul se ramnifica o data catre cel de creasta, catre Fereastra Zmeilor, Arpas si Podragu, si inca o data catre soseaua care soseste din tunel.
Traseul Trasfagarasanului continua pe serpentine, pe langa prapastii adanci, catre complexul Cumpana si lacul Vidraru. Se poate poposi la Vidraru, un loc ideal pentru a admira peisajul si inaltimea ametitoare a barajului. Drumul continua, lasand incet in urma muntii Fagaras, catre Curtea de Arges.
AlizeEA 